Învățătorii


Viața unui om este influențată de învățătorii săi. Învățători care au făcut parte din educația sa. Inevitabil cu ocazia acestei zile devenim nostalgi și ne întoarcem în timp. Călătoria noastră ajunge în ziua de 15 septembrie a anului 1987. Este prima zi de școală din cei douăzeci de ani de școală. Auzind de la copiii mai mari de a merge la școală credeam că va fi un moment feeric. Nu am crezut ca unele persoane că a merge la școală înseamnă doar o vizită în clădire și întoarcerea la jocurile copilăriei. Fiind înarmat cu un ghiozdan albastru, penar și cu o uniforma de elev am ajuns la școală. Aici, în lacrimile mai mult ascunse ale părinților am intrat într-o sală de clasă unde erau banci a căror scaune produceau zgomot. La un moment părinții celorlalți copii au ieșit din clasă și s-a așternut liniștea. O femeie cu ochelari în jurul vârstei de patruzeci de ani s-a prezentat “numele meu este Albu Elena și voi fi învățătoarea voastră timp de patru ani”. După ce am auzit numele celorlalți copii fiind un băiat foarte timid mi-am rostit numele. După aceea am desenat ceva pentru amintirea timpului. Primul an de școală l-am încheiat cu mențiune. Numai că pot spune că disciplina era menținută de tovarășa învățătoare și cu un un cablu roșu care lovea degetele noastre împreunate sau cu un linear gros care lovea mâna. Aceste pedepse fiind însoțite și de palme a atras antipatia personală a învățătoarei. Pe clasa a 4-a am început să învățăm limba engleză din partea unei doamne profesoare cu aceeași tactică. Vorba populară “pe vremea aceea se făcea școală” cu nuiaua nu a fost neapărat benefica pentru dezvoltarea unui copil. De pe clasa a cincea doamna diriginta a devenit doamna profesoara de educație fizică și sport, Grebenisan Lucia. O doamnă profesoară mult mai calmă și fără metode de disciplina corporala. De menționat în mod deosebit doamna profesoara de limba și literatura română, Truta Rozalia, doamna profesoara de geografie, Anca Filimon, doamna profesoara de istorie, Codoi Rodica și domnul profesor de muzică, Cernea Ioan precum și domnul profesor de chimie și fizică, Ardelean Alexandru. Pentru că pe clasa a opta am preferat să nu mai manifest interes pentru învățătură am ajuns la școala profesională la profilul mecanici motoare termice cu diriginte Bandi Bela și domnul profesor Peto. Ajungând să promovez examenele de corigența în anul 2 și 3 am frecventat și cursurile seral la electricieni auto timp de trei ani. Din păcate timpul m-a făcut să uit numele doamnelor sau domnilor profesori din acei ani. Fiind pasionat de istorie și după promovarea examenului de bacalaureat am intrat pe băncile Facultății de istorie-engleză de la Universitatea “Petru Maior” din orașul Târgu Mureș. Aici am avut onoarea unor cursuri sau seminarii deosebite din partea profesorilor pe partea de istorie, dr Adrian Husar sau dr Grigore Ploieșteanu, din păcate raposati, dr Fabian Istvan, dr Simion Costea, dr Corina Teodor, dr Cornel Sigmirean precum și dr Marian Zaloaga. Pe partea limbii engleze profesori și lectori : dr Ramona Hosu, dr Anda Stefanovici, dr Bianca Han, dr Tatiana Iatcu, dr Cristian Lako și dr Pușkaș și mai sunt.

După promovarea examenului de licență am îmbrățișat din ziua de 18 septembrie a anului 2007 cariera didactică ca și profesor de istorie la școala generală din satul Dedrad, județul Mureș. Primul director al meu în învățământ a fost domnul profesor Ghircau Gheorghe. Din acea zi afirm că am cunoscut distinși și pasionați doamne educatoare, învățătoare, profesoare sau domni ca și cadre didactice. Ar fi incorect să menționez unul dintre ei pentru că timpul m-a făcut să-i apreciez nu numai ca și cadre didactice, dar mai ales ca oameni. Astăzi poate că nu aș fi un cadru didactic sau ceea ce reprezint ca om, cu calități și defecte, fără cadrele didactice care m-au îndrumat și ghidat în viața. În primul rând apreciez și admir doamnele și domnii directori care efectiv susțin școala fiind o temelie a învățământului romanesc. Nu în ultimul rând doresc să apreciez și personalul didactic auxiliar, oameni de serviciu, portari precum și personalul de la secretariatul școlii și contabilitate pentru munca deosebit de importantă pe care o depun. Cu această ocazie doresc nu numai acestor distinse cadre didactice, dar tuturor cadrelor didactice, cunoscute sau necunoscute, aprecierea și admirația pentru strădaniile lor în condițiile în care interesul pentru școală scade pe zi ce trece, vremurile sunt tulburi și Ministerul Educației și Cercetării precum și părinții elevilor au pretenții supraomenești de la cadrele didactice. La mulți ani, răbdare și putere de munca și o vacanță de vară în care ministerul ne cere prezenta și pe la școală plăcută!

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: