4.06.2022


Prin pașii mărunți ai existenței noastre am ajuns pe o pista de zgură de alergat. La Platoul Cornesti urma să se desfășoare un concurs de triatlon. Mașinile înghesuite își făceau loc prin parcările improvizate. Pașii mărunți alergau reușind să evadeze din lumea obișnuită. Obosind au descoperit un parfum care îmbia ca nimeni altul. Știam că trebuie să-i găsesc sursa și atunci am pornit spre locul feeric. Mă așteptam la un palat deosebit chiar și de cleștar ca în povești. În schimb cu cât ma apropiam mi-am dat seama că nu era un palat. Erau trandafiri cu tot felul de culori și arome. Un parfum atât de fermecat și liniștitor încât mi-am zis “în casele acestea nu pot sta oameni răi”. Oamenii care cultivă flori atât de frumoase și muncesc pentru a arăta așa nu pot fi răi. Oricât ar vorbi unii oameni de răutatea oamenilor din Târgu Mureș în casele unde sunt flori atât de frumoase nu poate exista răutate. Poate sunt defecte, dar toți oamenii au defecte și calități. Aceste flori ar fi printre atât de multe aspecte frumoase bune pentru a ne lăuda orașul. Sunt și lucruri mai puțin frumoase și care ar fi de făcut, dar nu putem că orașul Târgu Mureș nu a rămas un oraș al florilor.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: