
Atunci când vrem să fugim din lume/ nu căutăm un loc anume/ ci doar gânduri îndepărtate/ poate așa cu sufletul zburăm departe. Sentimentele noastre trimise/ doar pentru a ne fi premise/ ale unor cuvinte distinse/ a unor zâmbete vieții noastre promise. Răul să ajungă ignorat/ orice semn de încruntare să fie uitat/ doar ca să ne știm sentimentul plecat/ de a fi obosiți să nu fie un păcat. Să ieșim pe trotuar surâzând/ tuturor oamenilor să-i privim zâmbind/ veselia să fie reală/ nu doar o iluzie mortală. Un simplu exercițiu dacă am face/ în lume ar fi mai multă pace/ și drumul vieții ne-ar găsi croind/ doar bunătate și veselie împărțind.