Comoditatea


Dacă noi credem că este o minciună de fapt este ascunderea unui adevăr. Cum adevărul doare preferăm o minciună. Numai că fugind de adevăr nu va însemna că nu există. În primul rând majoritatea dintre noi am alege banda rulantă chiar dacă aceste scări de beton sunt libere. Răspunsul este simplu: preferăm comoditatea. Vrem să ajungem ca să obținem succes cu minimum de efort. Ne place viața bună și alergăm tot timpul după bani. Lauda pornește de la hainele noastre sau de la a duce copiii la școală. Suntem dependenți de expresia “ceea ce zice lumea”. La magazin mergem cu mașina și burdușim portbagajul cu tot ceea ce găsim “că dacă ne vede cineva”. Relațiile prima dată le afișam în plan virtual pentru aceleași idei și așteptăm comentarii de genul “ce frumoși sunteți 🥰🤩😍😘”. Cu cât mai multe emoticoane cu atât este mai reușită relația cel puțin în aparență. Suntem atât de comozi încât și relațiile le încheiem cu șterge conversația, raport și Block. Sfântul Block de fapt nu ne cenzurează cuvintele spuse înainte. Numai după vărsarea problemelor miruim conversația cu Sfântul Block. Lăsăm proasta sau prostul șocați de nici nu știu dacă relația s-a încheiat sau a luat o pauză. Dacă viața reală nu ne oferă o variantă viabilă deblocam proasta sau prostul. Așa suntem de comozi încât nu mai știm să comunicăm și ne sălbăticim. Stând cu ochii pe internet și butonand în realitate ne pierdem răbdarea, ascultarea celuilalt și privitul în ochi al celorlalți oameni. Nu avem curajul să încheiem relații în realitate sau să auzim adevărul. De fapt și în realitate strigăm fără a ne interesa rezolvarea problemei survenite în legătura cu acea persoană. Dacă persoana respectivă mai merită sau nu mai merită comunicarea și atunci trecem la “a ne face că nu o vedem”. Practic, simpla și eficace ignorare întocmai ca un bou sau o vaca. Suntem atât comozi încât punem baza relațiilor sexuale după scenariul unui film porno pe care vrem sau ne așteptăm ca partenerul să-l transpună fidel în realitate. Dacă nu iese scenariul filmului porno în realitate mitraliem verbal și ați ghicit pogoară Sfântul Block. De parcă am putea să blocam persoana în realitate. Așa că am scrie și mai departe, dar din comoditate sau lipsă de planificarea timpului ne este lene să mai scriem. Cel puțin din lene pentru a înțelege minciuna care nu doare.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: