Câteodată


Câteodată ți-aș mai scrie gânduri/ despre oameni sau senzații/ dar tu ești o străină in cuvinte/ și nici nu ar mai avea rima vieții tale. Ți-aș picta stelele pe cer/ sau luna în brațe ți-aș dărui/ soarele l-aș așterne la a ta fereastră/ dar totul ar deveni eclipsă. Râuri de flori le-aș presăra în calea ta/ te-aș mângâia cu ale lor petale/ dar timpul ușor le-ar transforma/ în biete suflete ofilite. Cele mai dulci cuvinte/ le-aș trimite ca și carte/ purtând parfumul sufletului meu/ totul însă ar deveni o cripta. Mireasma unei plaje ascuns/ ți-aș aduce-o în suflet/ dar plecarea le-ar aduna în vânt/ și le-ar ascunde iar de tine. Cântece și mii de arome ale cărților povești/ le-aș aranja la a ta portiță/ dar viforul vieții le-ar transforma în scrum/ iar eu aș deveni o paiata. Așa prefer trimiterea unor gânduri bune/ poate ele nu se pierd/ iar ale soarelui raze/ te vor atinge ca o dulce și fragedă amintire.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: