Gânduri despre minoritățile naționale


Tradiția din mass-media sau virtuală este de a avea în fiecare perioadă un subiect. Fiecare subiect trebuie să provoace scandal, ceartă și îndârjire ducând la ură între locuitorii acestei țări. Dacă într-o zi sunt profesorii, în altă zi sunt pensionarii, în altă zi sunt rromii și în altă zi sunt ungurii. Pentru fiecare zi subiectul este Ucraina. Probabil că certurile și scandalul fac în România audiență. Din punctul meu de vedere nu pot să tratez diferit ungurii. Ar trebui să conteze întotdeauna tipul de om și nu etnia din care face parte sau limba nativă. Atât timp cât găsești un limbaj comun uman cu persoana respectivă nu contează nici culoarea pielii, nici limba nativă, nici etnia. Din punct de vedere istoric vorbind este adevărat că au existat conflicte între români și unguri. Dar pentru acestea trecutul și-a luat tributul său de zeci de ani. Istoria, prin ochii unui copil, ne învață să învățăm din greșelile trecutului. Nu scrie nicăieri că ne învață să facem aceleași greșeli. Au fost induse în eroare multe persoane și în privința “Ținutului secuiesc “. În primul rând numărul de secui declarați din județele Mureș, Harghita și Covasna este foarte mic, iar conducerea unui ținut, în perioada actuală, nu se realizează de cei puțini ci de cei mulți. Cu alte cuvinte majoritatea decide nu minoritatea. Majoritatea sau minoritatea poate să fie de orice etnie. Și de ce s-ar trezi românii că sunt naționaliști în privința Ținutului secuiesc? Nu cumva românii majoritari în România au contribuit la ducerea aproape de ruină a țării acesteia? De ce dați vina pe oamenii politici dragi români naționaliști câtă vreme acei oameni politici provin din rândurile voastre? Cine erau Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Viorica Dancila sau Elena Udrea acum 20 sau 30 de ani? Nu erau cumva oameni ca noi pe care i-am împins în sus cu contribuția Securității, mă scuzați a S.R.I. ? Nu l-am învățat cumva pe copilul nostru că totul se poate aranja, rezolva, că profesorul este un incompetent, că doctorul este un spagar ? Nu toți suntem în aceeași oală. Foarte puțini i-am învățat principii, morală și respect. Ei acum cei puțini ca noi nu mai au loc în conducerea țării de majoritari. Și atunci om român, cinstit, corect, respectuos am ajuns în minoritate în propria țară. Să nu ne lăsăm duși în jocurile politice murdare și marsave ale oamenilor politici. Și ungurii și românii au partidele lor. Așa cum există șovinism așa există naționalism. Încurajăm naționalismul, dar nu in defavoarea altor națiuni. În primul rând întrebăm noi ce am făcut t pentru țara noastră? România a investit bani ca noi să ne ducem la școală, ca să ne ducem la un spital așa cum este. Credem că dacă ne-am iubi țara și resursele ei s-ar mai fura sau mitui? Credem că în țara aceasta ar mai fi atâta minciună, ură și scandal? Credem că dacă am avea educație și înțelegere și percepția lucrurilor că conflictele din trecut aparțin trecutului și că un viitor mai bun se face prin conlucrarea pașnică a cetățenilor indiferent de etnie, culoarea pielii sau limba nativă nu s-ar schimba lucrurile din România? Oamenii politici sunt departe. Noi, în zona noastră, am copilărit si am trait și cu unguri și cu rromi. De ce nu ar trebui să mai conteze acum noțiunea de OM ? Fie el de unde este și ce limbă vorbește. Chiar și în vremurile tulburi contează unitatea dintre oameni. Acum mai mult decât oricând….

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: