Mai sunt oare oameni?


În zilele noastre dacă ar trebui să ne analizăm relațiile cu oamenii ar fi aceasta cea mai bună întrebare. Poate din acest motiv ne este dor câteodată de oamenii care nu se lasă dominați de orgoliu și nu sunt atotștiutori. Acei oameni care nu vreau tot să ne învețe ceea ce să facem și să ne corecteze la tot pasul. Oamenii care ne caută doar pentru a afla ceea ce mai facem și nu numai când au un interes și dorință de a se plânge de orice ceea ce este viu. Aceia dintre noi care ascultă nu din dorința de a ne da sfaturi ci pur și simplu tac și ne fac să ne scoatem din noi tot ceea ce ne deranjează. Care dacă noi avem o problemă este într-adevăr importantă pentru ei și simțim acest lucru. Oamenii care știu să șteargă lacrimile interioare doar cu tăcere și cu o îmbrățișare. Mi e dor tocmai de oamenii care știu să păstreze un secret și să nu aflăm că știu și alți oameni problemele noastre. Oamenii care au un cuvânt și care consecvența și disciplina lor ne motivează atunci când avem și noi câteodată nevoie. Acei oameni care nu judeca, condamna și ne bârfesc imediat ce am plecat de lângă ei. Mai sunt oare acest tip de oameni în România zilelor noastre?

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: