O aventură cu trenul


O aventură aproape întotdeauna pornește din dorința de a pleca din lumea cotidiană. Înarmat cu această intenție am ajuns să alegem zona orașului Orșova pentru concediu. Spunând planurile noastre unor cunoscuți au strâmbat din nas din cauza faptului “ah! Nu aveți mașină ” sau “nu este prea obositor ?”. Din toate aceste motive am ales trenul ca și mijloc de deplasare. Încă din dimineața plecării mi-am pus telefonul pe silențios și am decis că telefonul va fi folosit doar pentru poze. Din păcate două zile nu m-am ținut de cuvânt folosind whatsapp ceea ce am regretat amarnic. Înarmat cu dorința de a fugi din Târgu Mureș aveam tren dimineața la ora 7. Agitația din tren era mai mult interioară în suflet și pe măsură ce trenul se îndepărta de oraș parcă și negativismul începea să dispară. Doar câteva manele zgomotoase mai aminteau de orașul lăsat în urmă. Spre fericirea fumatorului din mine la ora 8,45 trenul a ajuns la Războieni. Dându-mi seama că eram într-o gara denumită în timpul primului război mondial deja parcă începeam să evadez din lumea lăsată în urmă. 9,15 a fost ora trenului care pornea spre Filiași și grăbiți de femeia de la bilete ne-am urcat în tren. Dorința de a citi se amesteca cu peisajele care se puteau vedea de la geamul trenului precum și nevoia de nicotina și câteva vorbe spuse în treacăt. Am gustat din Guzel Iahina până la pagina 200 când nașul ne-a atenționat că ne apropiem de Filiași. Observasem în treacăt orașele Alba Iulia, Petroșani și Târgu Jiu. Ajungând la Filiași la ora 16 am fost întâmpinați de un cuib de ciori și de o vânzătoare foarte sinceră. Dorind să-mi cumpăr o Coca-Cola mi-a spus că sticla în care se afla băutura este doar apă colorată. La ora 17,45 am pornit spre Orșova și pe măsură ce înaintam o doamnă distinsă Anca ne-a fost un ghid deosebit. Trenul era ca de obicei în întârziere, iar în Orșova am ajuns la ora 9. Aici am fost preluați de un șofer gen pirat Darius care ne-a taxat teribil în primele două zile după care am renunțat la serviciile sale. Noaptea în Orșova părea învăluită în mister și drumul până în Eselnita a fost plin de entuziasm. Încă de a doua zi dornici de a explora zona și beneficiind de o vreme superba am fost și la o mănăstire și într-o croazieră cu un ghid deosebit pe nume Laurențiu cu o salupa. Croaziera a fost realizată împreună cu patru persoane din Suceava pe care le-am cunoscut la casa de vacanță. Seara am cunoscut un om deosebit pe nume Marian din orașul Petroșani care ne-a oferit și un grătar plin de carne și slănină. În următoarea zi am cunoscut ceea ce înseamnă ploaia și vântul din Eselnita urmând ca din următoarea zi să ne mutăm într-o cameră de hotel din proprietatea familiei Manea în orașul Orșova. Zona era deja de vis și era înconjurată de magazine de genul Lidl” și “Penny”. Deja în a patra zi am ajuns din Orșova la Băile Herculane tot cu trenul, în a cincea zi la o mănăstire din Orșova, iar în următoarea zi în orașul Turnu Severin. Deja vinerea luându-ne rămas bun de la orașul Orșova am trecut prin Târgu Jiu și a pornit din nou spre Târgu Mureș spre marele meu regret.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: