Sunt momente în viață când ne putem schimba destinul. Practic avem de ales între două iubiri și cum este clasic ne întrebăm după ce a ieșit prost cu ceea ce am ales dacă nu era mai bine cu cealaltă variantă. În acel moment ajungem să rememoram momentele celeilalte variante pe care nu am ales-o. Numai că problema este că cealaltă variantă a dispărut pur și simplu din peisaj și noi rămânem cu regrete. Binenteles că poate s-ar putea ca varianta respectivă să nu mai fie interesată de noi și să se fi îndrăgostit deja de altcineva. Așa că atunci când alegem o persoană este recomandabil să luăm în calcul nu numai ceea ce avem în comun sau fluturașii din stomac ci și ceea ce ne poate oferi acea persoană. Numai că, tipic românesc, ajungem la această părere numai după ce a trecut totul. Poate un amestec de nostalgie și cu lecția învățată în urma variantei greșite am putea să construim ceva frumos și palpabil. Din păcate timpul nu ne mai ajută în acest sens pentru că poate nici noi nu mai suntem la fel. Oricum regretele rămân pentru că poate era ceva mai frumos și era și perioada în care mai credeam încă în romantismul iubirii.
Sensibilități 
De ce spui „tipic românesc”? Nevoile umane de bază sunt aceleași pentru toți oamenii din lume, indiferent de convențiile sociale care îi încadrează într-o anumită categorie sau îi plasează într-o anumită zonă geografică. Cu toții ne întrebăm, câteodată, dacă alegerea pe care am făcut-o cândva ne aduce într-adevăr satisfacțiile pe care le așteptam de la ea. Am folosit imperfectul (ne așteptam) și nu timpul prezent (ne așteptăm) deoarece imperfectul reprezintă o acțiune trecută, începută dar neterminată; căci adesea nu mai putem reveni asupra alegerii făcute, și tot ce ne rămâne este speranța că, la un moment dat, lucrurile se vor așeza frumos pe făgașul mult visat.
LikeLiked by 1 person