Pleșcavita


La recomandarea unui prieten, Marian, din orașul Petroșani întâlnit la Eselnita am consumat plescavita. Ceea ce am înțeles până acum este că este un produs sârbesc. Chiar dacă nu este cel mai sănătos produs gustul său este încântător. Așa că ceea ce am aflat despre acest produs de pe site-ul http://www.papamond.ro voi enumera în rândurile următoare.
Plescavita este o chiftea mai făloasă, foarte populară în Serbia, Bosnia, Muntenegru şi Macedonia de unde a câştigat teren în mai toate bucătăriile balcanice dar şi în restaurante fast-food din Germania, Austria şi Suedia. Plescavita se prepară din carne tocată de vită, porc, miel sau amestec şi în reţeta compoziţiei este nelipsită ceapa. Poate fi servită ca un hamburger, într-o clifă sau fierbinte pe un pat de ceapă, cu ajvar (pastă de ardei cu vinete) sau kajmak (caimacul laptelui fiert, de bivoliţă sau vacă). Plescavita din Leskovac este cea mai renumită şi se prepară din carne de vită sau porc, este picantă şi se serveşte cu ceapă. Alte variante renumite sunt cele preparate din carne de vită şi caşcaval (plescavita umplută) sau carne de vită cu carne de porc afumată. Retete de plescavita sunt multe, functie de obiceiurile culinare zonale.

Necesar plescavita:
500 gr carne amestec, 80% vită – 20%porc
1 ceapă
2 căţei de usturoi
sare, nucşoară, piper
Pentru garnitură:
1 castravete
1 ceapă de apă, mai puţin iute
1 ardei iute
1/2 legătură mărar
ulei de măsline
sare
plescavita

Preparare:
1. Carnea cât mai fin tocată se amestecă cu ceapa tocată foarte mărunt, cu căţeii de usturoi daţi pe răzătoarea fină, cu un praf de piper proaspăt măcinat, un praf de sare şi unul de nucşoară. Ceapa trebuie tocată foarte fin, dar din cuţit, pentru a-şi face simţită prezenţa în chiftea, ceapa tăiată mare fiind cauza pentru care chiftelele, în general, se desfac la prăjire. Se frământă foarte bine amestecul până se leagă bine şi devine păstos, asemeni compoziţiei pentru mititei. Amestecul rezultat se lasă la frigider minim o jumătate de oră să se armonizeze şi se mai frământă odată, 2-3 minute. Învelim pasta în folie alimentară şi o lăsăm la frigider pentru minim 2 ore să se maturizeze amestecul.

3. Formăm bile mai mari, să obţinem o chiftea cât palma, pe care le aplatizăm cu mâna unsă cu ulei până la grosimea de cca. 1 cm. Prăjim chifteaua astfel obţinută în tigaia teflonată, încinsă moderat, sau pe grătar având grijă, dacă se poate, să le întoarcem o singură dată pe fiecare parte. Chiftele trebuie să fie subţiri înainte de prăjire având în vedere că se vor mai “strânge” în urma prăjirii.

4. Am ales să mănânc chifteaua sârbească pe un pat de castraveţi cubuleţe, ceapă tocată, rondele de ardei iute, mărar, toate amestecate şi aşezonate cu sare şi ulei de măsline.

Vă urez poftă bună!

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: