Cerșetoria și Etnia Rromă


Este un fenomen foarte prezent în zilele noastre. Nu cunosc cât este de rentabilă meseria, dar presupun că nu se construiesc palate cu ea cel puțin în România. Prefer să prezint acest fenomen la nivelul județului Mureș din punctul meu de vedere care binenteles poate ca să fie contrazis de oamenii cu păreri mai avizate decât subsemnatul.

Fenomenul cerșetoriei este atribuit în mare parte în județul Mureș etniei rrome. Menționez că județul Mureș este județul cu numărul cel mai ridicat din țară în ceea ce priveşte populaţia de etnie rromă. Cunosc etnia rromă încă de când m-am născut. De copil mi s-a prezentat etnia ca o sperietoare pentru că dacă făceam ceva rău venea un rrom cu sacul pregătit pentru a mă duce departe. În momentul în care am început să lucrez, fiind muncitor necalificat și apoi ocupându-ma de întreținerea unui complex de agrement și sport ca muncitor de întreținere, am cunoscut mai mulți rromi cu care am legat prietenii foarte frumoase. Pe măsură ce am schimbat domeniul de activitate am cunoscut rromi atât respectabili, dar și persoane care nu sunt de apreciat. Ultima categorie însă nu m-a făcut să devin rasist ci am ajuns ca să admir numărul mai mic al rromilor care mi-au păstrat părerea foarte bună despre această etnie.

În ultimii ani în special în orașul Târgu Mureș am observat creșterea cerșetoriei în mare parte provenind din cadrul etniei rrome. Justificarea preponderenta ar fi că nu au condiții de a-și asigura un loc de muncă și deci primesc clasicul “domnu’ dați-mi un leu că nu am ce să duc la copii de mâncare”. Între timp, pe criterii necunoscute, a crescut suma la cinci lei. Am observat o persoană care de acum cel puțin douăzeci de ani practică acest obicei fiind echipată cu cârje și indiferent de vreme este prezentă la cerșit în fața unui magazin “Darina”. Se deplasează cam pe teritoriul aproximativ de la magazin ca distanță de un kilometru. Nu cunosc dacă au cerșetorii zonele delimitate. Sunt mulți copii de etnie rromă care se furișează printre mașini ori pentru a șterge geamurile mașinilor ori pentru a lua o fața miloaga de a primi bani. Călătoria pe mijlocul de transport a orașului este gratis pentru acești copii și sunt de multe ori obligați ca să coboare aleatoriu într-o stație de autobuz sub înjurăturile șoferilor sau călătorilor. Sunt însoțiți de un miros teribil. Nu în ultimul rând există și cerșetori ambulanți care duc după ei un căruț cu hârtii sau alte obiecte colectate din coșurile de gunoi sau locurile unde se depozitează resturile menajere. Pentru a înțelege că fenomenul cerșetoriei este atribuit în mod deosebit în popor “țiganilor de laie “. În schimb etnia rromă își are și partea respectabilă în anumite zone din județ cuprinzând conform meseriei de origine: pălărieri, aurari, caldarari și alte meserii. Demni de toată admirația păstrează obiceiurile și tradițiile în ceea ce privesc portul și chiar stârnesc admirației datorită mândriei cu care trec. Chiar sunt persoane bogate și care tratează oamenii cu respect cel puțin cu cei cu care am intrat în contact. Din cunoștiințele personale reprezintă rromii care muncesc, de cele mai multe ori legal în străinătate. Practică comerțul în mod deosebit și sunt prezenți îndeosebi cu mărfurile lor într-o piață de vechituri denumită Ocska în oraș.

Subiectul precum se observa este suficient de delicat în privința etniei rrome. În primul rând pentru că statul român nu a avut interes pentru a îmbina obiceiurile și tradițiile etniei rrome cu viața socială obișnuită a celorlalți locuitori. În al doilea rând pentru că și clasa politică a profitat de etnia rromă ca și masă de vot. În al treilea rând pentru că nici etnia rromă nu dorește decât foarte puțin de a se integra unei societăți care muncește, are un sistem de educație eficient și practică progresează ca indivizi decât în mai puține cazuri demne de toată admirația. Ceea ce crește fenomenul victimizarii în virtutea dreptului minorităților naționale impuse României de organizațiile europene și mondiale. În toată această situație intervine și punctul patru care se manifesta prin creșterea sentimentului de ură și dispreț a celorlalte etnii față de etnia rromă văzând-o în mod generalizat și greșit de joasă speță.

Dacă lumea a învățat ceva din trecutul său ar fi tocmai povestea diversității culturale și etnice pentru care este nevoie să manifeste respect și acceptare a diferențelor existente din toate punctele de vedere. De asemenea a renunța la sentimentele negative față de oamenii care sunt diferiți din toate punctele de vedere și a manifesta cel puțin acceptare sau ignorare. Ignorarea în schimb nu reprezintă cea mai bună cale. Numai că pentru locuitorii din România care bârfesc tot ceea ce mișcă indiferent de etnie și cultură și manifestă dispreț pentru multe lucruri și mulți oameni chiar din aceeași etnie și cultură reprezintă un mod de viață și ignorarea în locul urii rasiale. Mai mult nu cunosc în stadiul actual al cercetării personale despre lumea înconjurătoare.

Published by PaulOvidiuM

Cand n-am mai avut nimic de pierdut, am castigat totul. Cand am incetat sa mai fiu cine eram, m-am gasit pe mine insumi. Cand am cunoscut umilinta, chiar si atunci, mi-am continuat drumul si am inteles ca eram liber sa-mi aleg soarta. Paulo Coelho

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: